Forma finală proiectului de buget nu prevede alocări financiare pentru construcţia de biserici, premierul Cioloş transmitându-i Patriarhului că fondurile pot veni de la enoriaşi, dar şi de la primării. Declaraţia şefului Guvernului vine după un schimb de mesaje publice între Guvern şi Biserică pe tema finanţării lăcaşurilor de cult, ultima intervenţie fiind cea a purtătorului de cuvânt al Patriarhiei care a susţinut că e nevoie de bani de la buget pentru că românii sunt prea săraci.
Lăcaşurile de cult nu au alocare în bugetul de stat pentru 2016. Acesta a fost mesajul transmis de premierul dacian Cioloş Bisericii, la finalul şedinţei de Guvern în care s-a aprobat proiectul bugetului pentru anul viitor. Şeful executivului a sugerat şi o soluţie pentru această situaţie care i-a nemulţumit profund pe capii Bisericii, care s-au văzut şterşi de pe lista fondurilor publice.
„Faptul că nu avem alocări bugetare nu înseamnă că investiţiile care se fac în lăcaşele de cult nu sunt importante, dar cred, pe de o parte, că aici e importantă implicarea enoriaşilor, a credincioşilor, şi a autorităţilor locale. Acestea pot să decidă cel mai bine în ce fel anumite investiţii sunt prioritare sau nu pentru comunităţile respective. Nu ştiu dacă bugetul de stat – mai ales în condiţiile bugetare foarte dificile pe care le avem mai e cazul să alocăm aceste bugete. Nu ne-am putut permite aceste alocări”, a declarat Cioloş.
O portiţă pentru bani publici ar fi însă finanţarea anumitor proiecte sociale ale Bisericii. „Am spus şi în discuţiile cu Părintele Patriarh, cred că putem mobiliza cultele în proiectele cu caracter social. Programele, proiectele pe care le avem la dispoziţie vor fi deschise şi pentru culte”, a spus Cioloş.
Premierul a mai comentat că a ţinut cont şi de tensiunea socială pe subiectul finanţării Bisericii de către stat, lucru pe care i l-a semnalat şi Patriarhului. „Am trăit sentimentul în aceste zile, când au fost discuţiile legate de finanţarea sau nu a lăcaşurilor de cult, dincolo de justificarea sau nu a implicării bugetului public, am simţit şi o tensiune foarte mare în societate legată de aceste lucruri. Cred că împreună trebuie să vedem cum facem să depăşim aceste tensiuni şi aceste conflicte din societate, care nu fac bine nici de o parte, nici de alta. Nu cred că în felul acesta putem să ne clarificăm lucrurile, să ne limpezim principiile şi valorile pe care vrem să cheltuim inclusiv banul public şi nu cred că în felul acesta putem să ajungem la o stare de încredere în noi şi în ceea ce putem face”, a arătat Cioloş.
Măsura ştergerii din bugetul pentru anul viitor a fondurilor pentru construirea de biserici noi sau pentru modernizarea unora existente vine după ce, în 2014 şi 2015, guvernul condus de Victor Ponta a alocat în total 325 de milioane de lei (peste 72 de milioane de euro) pentru lăcaşurile de cult.
Bisericile primesc însă în continuare plata salariilor personalului clerical de la bugetul de stat.
Statisticile prezentate de Guvern arată că în România erau în construcţie 525 de biserici noi în 2014, 251 în 2015, iar pentru 2016 se prevăd 291 de biserici nou construite.
Un calcul care reflectă indicatorul de eficienţă a construirii de biserici noi în România, arată că în 2014 Guvernul a investit în medie 90.000 de lei pentru fiecare biserică nou construită, în 2015 această sumă a scăzut la 62.000 de lei. În medie, reparaţia fiecărei biserici unde s-au început lucrări de modernizare a costat Guvernul României 289.000 de lei în 2014, în 2015 media scăzând la 25.000 de lei.
Pictura bisericilor a primit de la Guvern, în medie pentru fiecare biserică, 85.000 de lei în 2014, 6.000 de lei în 2015.
Activităţile de asistenţă socială ale bisericilor au fost finanţate de la Guvern cu 143.000 de lei în 2014, în medie pentru fiecare biserică, în 2015 cu o medie de 18.000 de lei, iar în 2016 media ar urma să scadă la 8.000 de lei pentru astfel de activităţi.
sursă: gândul