Uber a lansat oficial în România serviciul UberX. Aplicaţia pentru smartphone face legătura între pasageri şi cel mai apropiat şofer dispus să-şi ofere serviciile contra cost, fiind o alternativă la firmele de taximetrie.
Din păcate, însă, serviciul este într-o fază incipientă şi aproape inutilizabil în acest moment, fiind necesare în general cateva ore pană la gasirea unei maşini cu Uber.
De exemplu, tariful de bază perceput de Uber în Bucureşti este de 1,39 lei, iar călătoria trebuie să aibă un cost final de minimum 6 lei. Compania oferă câteva exemple de preţuri pe care utilizatorii serviciilor Uber urmează să le plătească în Bucureşti. De pildă, o călătorie de la Aeroportul Henri Coandă la Piaţa Universităţii costă 40 lei, iar o cursă din Centrul Vechi în zona Drumul Taberei costă 18 lei.
Şofer Uber în România: „Fac asta după ora 18:00, în timpul liber”
Potrivit unui şofer înscris pe platforma Uber contactat de gândul, în Bucureşti, orice persoană care are minimum 21 de ani, permis de conducere şi maşină şi care nu are cazier judiciar sau antecedente în trafic se poate înregistra în sistem şi transporta persoane. Înainte de a primi OK-ul, candidatul merge şi la un interviu cu un reprezentant al Uber. Şoferii primesc 80% din valoarea cursei, iar restul merge la Uber.
Mai mult, ca să te poţi înregistra în Uber, trebuie să ai maşină fabricată după după anul 2005 şi în stare de funcţionare foarte bună.
Uber nu oferă informaţii despre numărul de şoferi pe care îi are în acest moment în sistem la Bucureşti, dar susţine că timpul de aşteptare ar trebui să fie, acum, de 5-10 minute, iar ţinta este ca acesta să fie redus la 2 minute.
Pentru a putea finaliza crearea unui cont Uber, utilizatorii trebui să introducă, pe lângă nume, număr de telefon şi codul poştal, datele de card complete (număr, data expirării, cod de siguranţă/ccv). Acest lucru îi nemulţumeşte pe mulţi utilizatori ai aplicaţiei din România, care şi-au manifestat nemulţumirea în recenziile publicate în magazinele virtuale de aplicaţii.
În România, Uber a lansat UberX, serviciul său low-cost. Compania mai are, în portofoliu, serviciile Taxi, Black, SUV şi LUX.
Taxi este un produs similar cu cel oferit de firmele de taximetrie, cu diferenţa că plata se face cu cardul.
Black este un serviciu care oferă maşini mai scumpe, de obicei sedanuri premium. SUV este similar cu Black, cu diferenţa că maşinile din acest serviciu sunt toate SUV-uri.
Cel mai scump serviciu oferit de Uber este LUX. Maşinile comandate sunt toate din clasa de lux, iar preţurile pe măsură.
Şoferii care oferă serviciile prin Uber nu sunt angajaţi ai companiei, iar startup-ul generează venituri prin perceperea unui tarif, de obicei de 20%, de la aceştia. În unele ţări serviciul Uber a fost interzis din cauza scandalurilor, dar sunt şi cazuri în care motivul a fost imposibilitatea autorităţilor de a colecta taxe de la companie.
În alte cazuri, companiei i s-a permis să funcţioneze doar dacă accepta colectarea taxelor la sursă, iar în Spania sau Danemarca modelul de business al Uber a fost declarat ilegal.
În România, serviciile de ridesharing nu sunt reglementate. Întrebat de Ziarul Financiar despre cadrul legal din România cu privire la reglementarea acestui tip de serviciu, necesitatea obţinerii unei autorizaţii de funcţionare şi transport şi despre competiţia neloială faţă de companiile de taximetrie, Rob Khazzam, reprezentantul Uber pentru extinderea serviciului la nivel internaţional, a refuzat să ofere detalii. Persoanele fizice care vor furniza servicii de transport cu ajutorul Uber nu vor plăti poliţe de asigurare auto mai scumpe sau alte taxe, aşa cum sunt obligaţi taximetriştii. Întrebaţi despre taxele plătite de şoferi către fisc, reprezentanţii Uber au spus că acestea sunt problema celor care oferă aceste servicii.
În Seul şi Toronto serviciul Uber a fost interzis, iar în Germania compania a fost amendată pentru faptul că a acceptat în sistem şoferi care nu deţin o licenţă de taximetrie.
În decembrie 2014, aplicaţia Uber era interzisă în Spania. Motivul: nu aveau autorizaţiile necesare cerute de lege pentru a putea transporta pasageri, iar activitatea Uber se încadra la capitolul „concurenţă neloială”.
Serviciul Uber era prezent, în decembrie 2014, în aproximativ 54 de ţări şi peste 200 de oraşe.
sursă: gândul