De ce exodul lucrătorilor români din ”sclavia modernă”. Şi cum?

Lucrătorii români sunt numiţi “sclavii europeni moderni”, fie că lucrează în domeniul bugetar sau în companii ce activează în România – de multe ori pe salarii de nimic, fie că au emigrat şi lucrează în afară.
2Ponderea lucratorilor cu venituri sub pragul de risc de saracie in tari UE (2013)

Românii sunt recompensaţi prost în comparaţie cu valoarea adăugată adusă de efortul lor (o treime merge catre remunerarea salariatilor si peste jumatate in profitul patronilor, in timp ce in UE situatia este cu totul alta). Exodul lucrătorilor români spre standarde decente de muncă şi viaţă a început de câţiva ani şi se va accelera. Organic sau/şi prin măsuri administrative, creşterea veniturilor şi reducerea inegalităţilor vor avea un trend pronunţat cu toată împotrivirea cărturarilor libertarieni.După ce veţi parcurge această analiză veţi înţelege viziunea guvernamentală – de ce crestere puternică a salariului minim, de ce reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, de ce incurajarea angajatorilor care işi dezvoltă profesional angajaţii, de ce întarirea învăţământului tehnic, de ce scheme de ajutor de stat pentru subvenţionarea creării de locuri de muncă decent plătite în sectoare cu valoare adăugată şi de ce accelerarea accesării proiectelor europene de subvenţionare a locurilor de muncă pentru tineri s.a.

3România are cel mai mic salariu minim din UE (exprimat în euro pe lună)

Lucratorii din ţară au fost catalogaţi de multe ori ca fiind leneşi, cu productivitate scăzută, ineficienţi. Au fost blamaţi că cer salarii mai mari decât cele de subzistenţă fiind trimişi să citească cu cât a crescut productivitatea. Nu au ştiut să răspundă ca productivitatea muncii este corelată cu tehnologia folosită în muncă, nu au ştiut să vadă că de multe ori avantajul competitiv al forţei de muncă ieftine şi relativ calificate era tocmai scuza pentru a nu aduce tehnologii moderne în procesele de producţie din România. Si nu au stiut sa valideze inca o data aportul cresterii veniturilor la consum si cresterea economica. Nu au stiut sa expuna lantul venituri egal consum si economisire mai mari egal investitii egala capitalizare interna mai buna pentru firmele romanesti.

Guvernanţii care au crescut salariul minim au fost înjuraţi că forţează creşterea costurilor cu forţa de muncă pentru angajatori dar patronii au uitat să furnizeze şi răspunsul la întrebările legate de validitatea teoriei salariului de eficienţă şi a cercului virtuos venituri mai mari – calificare mai bună – productivitate mai mare …. Şi să vadă efectele negative ale economiei inegalităţilor… Si sa vada destinatia finala a beneficiilor care merg pentru remunerarea capitalului, data fiind ponderea de peste 80% a capitalului strain.

Lucrătorii români plecaţi în afară au fost acuzaţi că fac dumping social (muncesc mai mult pe bani mai puţini decât lucrătorii din ţara gazdă, neavand de multe ori si familia cu ei). Nu au ştiut să raspundă cu argumentele contribuţiei lor la creşterea economică din ţara respectivă, contribuţiei taxelor şi impozitelor plătite de ei la bugetele ţărilor gazdă şi nu folosit deloc argumentul flexibilizării pieţei muncii prin încadrarea pe job uri pe care occidentalii nu le vor.

Am citit argumentele libertarienilor împotriva creşterii salariului minim din ultimii ani şi din următorii doi ani. A le răspunde înseamnă a accepta să intru într-un labirint în care citatele din economişti pro/contra creşterii salariului minim să fie aduse în discuţie alături de diverse cercetări econometrice ad hoc care să ţină spatele unei abordări sau alta. Vorbele bine ticluite, citate din teorii de laborator înviate şi aduse pe tapet la nevoie, tăria dată de slaba cunoaştere a practicii şi a realităţilor economice înving pe oricine.

Aşa că m-am hotărât să nu intru în polemică şi să monitorizez în continuare realitatea cruntă în care se zbat mulţi dintre lucrătorii români. M-am uitat pe nişte indicatori şi am văzut aşa:

1. Românii sunt “sclavii moderni” ai Europei.

2. Cercul vicios sărăcie – venituri scăzute – imposibilitatea dezvoltării personale – sărăcie

3. Români primesc mult prea puţin din ceea ce produc.

4. Mare parte din povara crizei a picat pe umerii fortei de munca

5. Criza a adus cu sine şi un fenomen interesant.

6. România are cel mai mic salariu minim din UE
7.  România are cele mai mici cheltuieli publice din UE
8. Cum văd  români conditiile de muncă
9.  îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii din România.

Citeşte mai mult: adevărul.

Redactor: Cristian Socol.

sursă: Eurostat, 2014/ Adevărul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *