Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, publică în gândul studiul <JAFUL vs. “DREPTUL DE A NU MINŢI”>, în care prezintă impactul evoluţiilor politice asupra mediului economic dar şi importanţa libertăţii economice, nu numai în cazul României, ci în întreaga lume.

“Opiniile prezentate în această lucrare aparţin în întregime autorului şi ele nu implică sau angajează în vreun fel Banca Naţională a României.

Reproducerea acestei lucrări fără permisiunea autorului este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei.

Am primit comentarii utile de la Virgil Stoenescu, Amalia Fugaru, Adrian Vasilescu, Răzvan Stanca, şi Ioana Muntean, cărora le mulţumesc.”

SUMAR

În iulie 2012 au apărut semne că în România libertatea politică s-ar putea deteriora. Aratăm că aceste semne reflectă un deficit substanţial de libertate economică, cu rădăcini adânci în drepturile de proprietate precare şi în corupţia înaltă. Deficitul explică atât lipsa domniei legii, cât şi faptul că mulţi oameni au fost nevoiţi să se bazeze pe stat pentru a avea un loc de muncă. În mod particular, numărul celor dependenţi de redistribuire (în principal salariaţi, pensionari şi asistaţi din banii publici) a devenit nesustenabil de mare.

Numărul votanţilor dependenţi de redistribuire care efectiv votează a devenit mai mare decât numărul celorlalţi votanţi. Ei îi votează pe politicienii care promit conservarea redistribuirii sau creşterea ei, şi nu pe cei care încearcă să reducă excesele. Astfel, redistribuirea excesivă pune bazele pentru “tirania majorităţii”.

Tot mai mulţi oameni dependenţi de redistribuire ajung să se considere nu atât proprietarii drepturilor de redistribuire stabilite prin lege, cât mai ales proprietarii valorilor acelor drepturi. Din această cauză, mecanismele de corecţie a exceselor nu se pot utiliza sau se utilizează prea târziu, deoarece par nelegitime.

În studiu se arată caracteristicile publicului votanţilor dependenţi de redistribuire şi mecanismul prin care acesta poate ajunge să accepte, chiar dacă fără să aplaude, reducerea libertăţilor politice dacă aceasta este soluţia pentru evitarea reducerii venituilor din redistribuire. Deoarece nu există compromis între veniturile din redistribuire şi libertatea politică, pe termen mediu-lung veniturile din redistribuire vor scădea, astfel că dependenţii de redistribuire se vor întoarce, în cele din urmă, împotriva politicienilor care susţin redistribuirea excesivă.

Fără creşterea libertăţii economice prin îmbunătăţirea drepturilor de proprietate, prin reducerea corupţiei şi prin reducerea dependenţei de redistribuiri, nu este decât o chestiune de timp până când libertatea politică se va deteriora.

Citeşte articolul complet în: gândul